FINALIZAREA INTERVENȚIEI DE LA CETATEA DACICĂ DE LA COSTEȘTI

Am plecat la Costești într-un weekend și ne-am întors după doi ani. Astfel poate fi rezumată povestea ambulanței de la Cetățile Dacice, primele monumente istorice din România care au fost înscrise pe lista patrimoniului mondial – UNESCO.
Era prin 2019 când Ștefan Bâlici, directorul Institutului Național al Patrimoniului ne îndrumase către cetăți pentru punerea în siguranță a turnurilor, institutul urmând să elaboreze documentația pentru realizarea unei suprastructuri și să obțină în numele primăriei avizele necesare.
Drumul greu și abrupt cât și imposibilitatea de a folosi utilaje mecanizate de transport într-un sit arheologic suprapusă peste lipsa oricăror utilități ne-a pus în mare dificultate și ne-a prelungit excesiv intervenția în condițiile în care nu am putut aloca mai mult de o lună fiecărui sezon pentru a putea pune în siguranță și alte monumente istorice de pe teritoriul României. Zeci de tone de cherestea, piese metalice și cuzineți au fost urcate în spate și uneori cu calul și căruța. Acolo sus am simțit cu toții cum e cu patrimoniul: se sedimentează direct în “brand” sau se întipărește pe vreo retina.
Lucrările care s-au efectuat la turnul locuință II au constat în înlocuirea suprastructurii vechi, care între timp cedase, cu una nouă care să nu oprească doar scurgerile de apă ce începuseră să deterioreze vizibil emplectonul și zidul de cărămidă semi-arsă ci să ofere suplimentar și o protecție mai mare pe margini. Structura construcției s-a realizat din lemn ecarisat, tratat împotriva acarienilor și a impactului razelor UV așezat peste soclul (cuzineți) din beton armat. Sprijinirile izolate au fost așezate la suprafață pe un pat de nisip neexistând posibilitatea realizării unor săpături și fundații la adâncime într-un sit arheologic. Acoperirea a fost gândită în sistem de terasă înierbată pentru o încadrare în peisajul înconjurător cât mai difuză, edificiul fiind vizibil de pe platoul superior. Învelitoarea din rulou de iarbă se va realiza în viitorul apropiat și reprezintă etapa restantă a lucrării. Încă de la începutul intervenției s-a aplicat plasturi de tip Aqua-stop peste toate perforațiile învelitorii din tablă existente. S-au curățat, s-au consolidat și s-au repus pe poziție câteva dintre blocurile de piatră prăbușite. S-a efectuat o scanare 3d a ambelor turnuri iar trasarea poziției stâlpilor s-a făcut de către specialiștii arheologi cu stația totală, un bun prilej pentru studenți de a fi introduși în tainele funcționării acestui tip de aparat.
Săpăturile arheologice în cetatea dacică de la Costești au început în anul 1924, sub conducerea lui D. M. Teodorescu, atunci fiind descoperite majoritatea monumentelor vizibile astăzi. Prin multiple campanii, cercetările au fost continuate de reprezentanții Universității clujene, profesorii Constantin Daicoviciu, Hadrian Daicoviciu, Ioan Glodariu și Gelu Florea iar în prezent sunt coordonate de către arhg. Răzvan Mateescu.
Multe activități s-au întâmplat în jurul cetăților dacice de când a poposit ambulanța în zonă, inclusiv înființarea unei școli de vară de arhitectură și arheologie sub denumirea de ArheoArhitectura; un parteneriat al UBB, INP și Asociația Monumentum. Prima ediție a școlii s-a desfășurat anul trecut la care au participat 6 arhitecți și studenți arhitecți din cadrul ambulanței și 6 masteranzi și doctoranzi arheologi de la Universității Babeș-Bolyai din Cluj urmând ca în următorii ani participarea să se lărgească și să se diversifice.
Intervenția aceasta ne-a adus o mare bucurie sufletească și mulțumire profesională: după 5 ani în care a participat ca student și mai apoi ca arhitect voluntar la activitățile ambulanței, Nicoleta Marian a coordonat pentru prima dată o intervenție a ambulanței, și n-a fost una ușoară. În tot acest timp a lucrat îndeaproape cu cercetătorii arheologi și cu Institutul Național al Patrimoniului și pe alte proiecte din zonă. Ne bucurăm că cetățile dacice au mai câștigat un profesionist pasionat care sperăm că-i vor călca în următorii ani potecile și îi vor descoperi tainele. Te felicităm, Nico!
INP a facilitat întâlniri la nivel înalt pentru ca cetățile dacice să treacă în proprietatea Consiliului Județean Hunedoara pe baza unei legi speciale. Acest lucru a deschis drumul finanțării și realizării unor lucrări și cercetări ample la Sarmisegetuza Regia care fuseseră blocate de probleme juridice în trecut.
INP a elaborat proiectul de punere în siguranță iar UBB ne-a oferit cazarea în baza proprie de la Grădiștea Muncelului.
Ne arătăm cu această ocazie prețuirea față de familia Zgăvârdean, care de 100 de ani și încă de la primele săpături conduse de I. D. Teodorescu a devenit îngerul păzitor al cetății. O familie respectată de către toți profesioniștii, înalții reprezentanți ai administrațiile regionale și ai guvernului care i-au trecut pragul și care au poposit în ograda lor înainte să urce la cetate. Ei fac de multă vreme parte din povestea cetății, poveste pe care o simți doar dacă vizitezi cetatea. Prima generație din familie și-a pus la dispoziție o anexă a casei pentru a-i adăposti pe arheologi în timpul săpăturilor. Vă oferim în premieră o imagine istorică cu această anexă care din păcate a dispărut între timp. Mai trăiesc tanti Jeni și nea Ion, care urcă tot mai greu spre cetate dar care ne-au așteptat zilnic pregătiți cu un pahar de pălincă. Fiul lor, Sorin și soția lui, Jeni – care lucrează la departamentul de patrimoniu al Consiliului Județean, ne-au fost alături zilnic și ne-au sprijinit acolo unde căile păreau înfundate, Sorin fiind o persoană foarte practică și pricepută în construcții; are chiar și diplomă de inventator. În urma lor vine fiica Mimi care, la 15 ani a prins de asemenea drag de cetate, fiind locul în care și-a petrecut copilăria. Ne-am bucurat mult că am legat o prietenie solidă cu acești oameni minunați.
ECHIPA DE COORDONARE:
arh. Nicoleta Marian, arh. Veronica Vaida, arh. Eugen Vaida.
Au supervizat lucrările: arhg. Gelu Florea, arhg. Răzvan Mateescu, arhg. Gabriela Gheorghiu, arhg. Cătălin Cristescu, arhg. Cristina Bodo, arh. Ștefan Bâlici.
Echipa implicată în elaborarea documentației de proiectare:
arh. Ștefan Bâlici, arh. Nicoleta Marian, arh. Milena Popa, arh. Andrei Moacă și ing. Ștefan Geantă
RESTAURATORI: Valentin Ștefan
VOLUNTARI:
Eliza Toader, Marc Suciu, Celina Georgiana Gora, Cipi Muntean, Daria Pan, Ileana Burnichioiu, Cristina Şulţ, Madalina Varga, Laura Iacob, Jonathan, Cristea Valentin, Cosmin, Razvan Stanciu, Artemis Balan, Calin Suteu, Iancu Razvan, Catalina Popa, Dan Bera, Cristi Anghelescu, Dide Cristian, Ionut Valcelean, Victor Andraș, George Muntean, Ștefana Paul, Vlad Paul, Andrei Onica, Mihaela Mitrache, Victoria Mitrache, Emanuel Bezerita, Fabian Spânu-Ferencz, Andreea Năprădean, Simona Ivanescu, Ioana Tiran, Radu Tolan, Mihai Sava, Aurelia Micoroi, Alexandra Cristea, Eugen Vaida, Bianca Adiaconiței, Mihai Smolenschi, Corina Muntean, Melania Iscru, Vlad Cioran, Alex Motiu, Emanuel Mălinescu, Alin Henț, Petre Oneț, Vlad Trif, Sorin Silaghi, Vlad Tamaș.
Voluntari din comunitate:
Sorin și Jeni Zgăvârdean, Ioan Zgăvârdean, Dani Corobea.
PARTENERI:
Primăria Orăștioara de Sus – ne-a sprijinit cu toate utilajele și echipamentele necesare.
Institutul Național al Patrimoniului – a elaborat documentația de punere în siguranță și a facilitat obținerea avizelor
Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca – ne-a oferit cazare la baza de la Grădiștea Muncelului și a supervizat prin reprezentantul ei lucrările
Muzeul Național al Transilvaniei – a supervizat prin reprezentantul ei lucrările
Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva – a supervizat prin reprezentantul ei lucrările
SPONSORI ȘI DONATORI:
O donație cu totul specială în valoare de 10.000 de Lei a venit de la directorul INP, Ștefan Bâlici, cel care a susținut intervenția în momentele ei grele.
Au donat în cadrul campaniei de crowdfunding online: Pop Raoul, Anda Neagu, Emil Mihai, Chis Octavian Emil, David Liviu, Voda Gheorghe, Barsan Raluca- Ioana, Teodor Alexandra, Bobei Mihai, Rosendahl Patricia, Vlad Sorin, Man Tudor-Marian, Indriko Laurentiu, Bogdan Simona Loredana, Laura Surdu, Cosman Remus-Victor, Danaila Andrei Ioan, Niculescu Ionut, Iozon Sofia, Tudor Ion Trestieni, Tausean Ioan, Balici Stefan, Melencu Ioana, Muntean George Aurelian, Angheluta Laurentiu Marian, Tigau Iulian Petru, Apostol Cosmin Ionut, Iosif Andreea, Mihut Teofil Sebastian, Paul Anastasiu, Alexandru Zeveleanu, Fabian Ferencz, Elena Surlin, Jurca Alin Alexandru
Lucrările realizate până în momentul de față nu ar fi posibile fără sprijinul finaniar al Profi România, Dedeman și Deposib – Bochemit care au finanțat cea mai mare parte a lucrărilor. Easy Industry din Sibiu a fost alături de noi de fiecare dată când era nevoie de o piesă metalică, pentru prelucrarea pieselor local ne-a ajutat prompt Daniel Peșterean.
ECHIPA DE CONSTRUCȚII:
Bobo Construct prin Bogdan Popa, Emanuel Ciubăncan, Marius Ciubăncan și Ștefan Blidărean
Meșteri și muncitori ocazionali: Marius Stanciu – tâmplar, Antone Ciolocoi, Marius Iovan, Ioan Zgăvârdean, Ionuț și Diego.
Mulțumiri prietenului nostru, arhg. Răzvan Mateescu și dlui arhg. Gelu Florea care ne-au ghidat permanent pe șantier și nu în ultimul rând restauratorului de componente artistice Valentin Ștefan care a făcut nenumărate drumuri de la București la Costești pentru a ne introduce în tainele restaurării și istoriei prelucrării pietrei din perioada antică.
Intervenția s-a realizat în cadrul proiectului „Ambulanţa pentru monumente”, proiect inițiat de Asociația Monumentum și susţinut de către Alteţa sa Regală, Prinţul de Wales prin The Prince’s Foundationarhg